ULTIMA ORĂ! Plângere depusă de Laura Codruța Kovesi la Bruxelles împotriva… – VEZI TOT

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a sesizat oficial Comisia Europeană în legătură cu demersurile autorităților din Grecia care, potrivit acesteia, ar limita capacitatea procurorilor europeni de a ancheta parlamentari greci. Plângerea vine într-un context extrem de sensibil, marcat de o amplă investigație privind fraude în domeniul agriculturii și posibila implicare a unor persoane din zona politică.

La începutul acestei săptămâni, guvernul de la Atena a depus un amendament care ar îngreuna, în mod semnificativ, posibilitatea Parchetului European de a investiga parlamentari eleni. Măsura a atras atenția la nivel european, mai ales pentru că apare în plină anchetă privind un scandal de fraudă agricolă de mari proporții.

Potrivit informațiilor publicate de POLITICO, ancheta Parchetului Public European a vizat deja persoane apropiate de partidul conservator Noua Democrație, formațiunea premierului Kyriakos Mitsotakis. Mai mulți miniștri și viceminiștri au fost nevoiți să demisioneze pe fondul acestui dosar.

În scrisoarea transmisă vineri Comisiei Europene, Laura Codruța Kovesi a criticat măsura luată de guvernul grec, pe care a descris-o drept una „precipitată”. Ea a avertizat că amendamentul poate afecta negativ capacitatea EPPO de a investiga și de a trimite în judecată, în mod eficient, infracțiunile care intră în competența Parchetului European pe teritoriul Greciei.

Kovesi a transmis, de asemenea, o plângere oficială ministrului grec al Justiției, Giorgos Floridis, exprimând îngrijorări similare cu privire la impactul amendamentului asupra activității procurorilor europeni.

În documentul adresat Comisiei Europene, șefa EPPO a semnalat și o altă problemă: Consiliul Superior al Magistraturii din Grecia a refuzat recent să reînnoiască pentru cinci ani mandatul a trei procurori delegați europeni, așa cum solicitase Parchetul European. În schimb, la începutul acestei luni, Consiliul Judiciar le-a prelungit mandatele doar pentru doi ani.

Laura Codruța Kovesi susține că această decizie are un efect negativ asupra independenței EPPO în Grecia și ridică semne de întrebare privind cooperarea autorităților elene cu instituția europeană.

Procurorii europeni investighează în prezent scandalul fraudelor agricole și au trimis deja dosare către Parlamentul grec, solicitând ridicarea imunității mai multor parlamentari suspectați de implicare. Potrivit informațiilor existente, alte dosare ar putea urma în perioada următoare.

În opinia Laurei Codruța Kovesi, aceste evoluții ridică „îndoieli serioase” cu privire la respectarea de către autoritățile elene a obligației de cooperare loială cu Parchetul European. Cazul pune presiune suplimentară pe guvernul de la Atena și poate deschide o dispută instituțională importantă între Grecia și structurile europene de combatere a fraudelor.

Atitudinea ei, fermă și rar întâlnită în peisajul actual, a alimentat dezbateri aprinse despre ce înseamnă, de fapt, limite sănătoase în era ecranelor.

Deși discretă în mod obișnuit, Mirabela a vorbit despre câteva hotărâri luate acasă, conturate încă din perioada în care ea și Nicușor Dan erau studenți. Cei doi au construit între timp o familie cu doi copii, Aheea și Antim, iar principiile stabilite pentru primii ani de viață ai celor mici au fost neobișnuit de stricte.

Fără ecrane în primii ani de viațăPrimul pas a fost renunțarea totală la televizor în perioada timpurie a copiilor. În clipa în care a apărut primul copil, aparatul a fost „împachetat” și scos din uz, pentru a elimina tentația de a-l folosi ca fundal sonor sau „dădacă” digitală.

„împachetat”

Interdicția nu s-a oprit aici: nu au existat nici desene animate, nici telefon sau alte ecrane până în jurul vârstei de 3–4 ani. Ulterior, accesul a rămas rarisim și doar în prezența adulților. Mirabela își sprijină poziția pe studii care asociază expunerea timpurie la ecrane cu posibile efecte asupra dezvoltării emoționale și cognitive. Într-o lume în care mulți copii interacționează cu tehnologia încă din primele luni, asemenea măsuri par pentru unii drastice, pentru alții, necesare.

Telefonul, abia după 14 aniRegula ce a stârnit cele mai multe reacții este însă alta: telefonul mobil rămâne interzis până la 14 ani. Mirabela afirmă că nu cedează nici în fața presiunii de grup din școală sau din anturaj. Ideea centrală este că un părinte nu ar trebui să-și calibreze deciziile după „norma” grupului, dacă aceasta intră în dezacord cu ceea ce consideră benefic pentru copil.

„toți ceilalți o fac”

Mesajul ei contestă logica validării prin majoritate: faptul că alți copii primesc un dispozitiv nu devine automat un argument suficient pentru a uniformiza regulile din fiecare casă.

Discuția a căpătat și un ecou extern: Mirabela a abordat subiectul inclusiv cu Brigitte Macron, în cadrul unui eveniment la Casa Albă. Din relatarea sa, și în Franța persistă preocupări legate de expunerea copiilor la tehnologie, iar unele orientări sunt susținute de specialiști. Chiar și așa, Mirabela subliniază că fiecare societate își ajustează propriile politici și cutume, în funcție de context.

În esență, tehnologia nu e văzută ca „inamicul”, dar nici ca un spațiu fără reguli. Părinții informați și consecvenți, spune ea, pot stabili limite clare și pot transforma contactul cu mediul digital într-o experiență ghidată, nu una haotică. Pentru unii adulți, asta înseamnă disciplină și coerență; pentru alții, pare o țintă greu de atins într-un mediu în care telefonul e instrument de comunicare, siguranță și socializare.

Reacțiile rămân împărțite: unii consideră abordarea prea dură, alții o văd drept exemplu practic de responsabilitate parentală. În paralel, conversațiile despre câte minute de ecran sunt potrivite, când apar primele dispozitive și cum se supraveghează conținutul continuă să circule între părinți, educatori și specialiști, alimentate de experiențe diverse și așteptări la fel de diferite.