Klaus Iohannis, apariție surpriză după luni de tăcere – VEZI TOT

Klaus Iohannis a participat duminică, la Biserica Evanghelică „Sfânta Maria” din Sibiu, la ceremonia de ”confirmare” a unor adolescenți botezați de către el.

Klaus Iohannis are apariţii tot mai rare după conflictul cu ANAF privind casele, fiind cel mai puţin vizibil ex-preşedinte dintre toţi cei pe care i-a avut România.

Fostul şef de stat a participat duminică, la Biserica Evanghelică „Sfânta Maria” din Sibiu, la ceremonia de ”confirmare” a unor adolescenți botezați de către el, relatează Turnul Sfatului.

Imaginile au apărut pe contul de Facebook Opinia de Sibiu.

Iohannis a ajuns cu autoturismul până aproape de biserică și a fost însoțit de soția sa, Carmen Iohannis, și de către SPP-iști.

Aici a fost întâmpinat de președintele FDGR, dr. Paul Jurgen Porr.

Sărbătorile tradiționale pentru confirmare, comuniune și consacrarea tinerilor sunt etape importante în viața tinerilor care sunt marcate de către catolici și evanghelici.

Confirmarea, în comparație, este un ritual care marchează trecerea la vârsta adultă care merge la biserică.

De obicei, este celebrată la vârsta de 14 ani, după o perioadă de pregătire (Christenlehre) și cursuri de confirmare în care tinerii aprofundează bazele credinței creștine.

Ce este ”confirmarea”

Sărbătorile tradiționale pentru confirmare, comuniune și consacrarea tinerilor sunt etape importante în viața tinerilor care sun marcate de către catolici și evanghelici.

Confirmarea, în comparație, este un ritual care marchează trecerea la vârsta adultă care merge la biserică.

De obicei, este celebrată la vârsta de 14 ani, după o perioadă de pregătire (Christenlehre) și cursuri de confirmare în care tinerii aprofundează bazele credinței creștine, notează hermannstadt.evang.ro.

Confirmarea implică o ceremonie solemnă în cadrul căreia tinerii își mărturisesc public credința și primesc binecuvântarea bisericii. Aceasta simbolizează decizia conștientă de a accepta credința creștină și de a deveni un membru responsabil al comunității bisericești.

De obicei, principalul moment al confirmării începe în biserică. Confirmații se întâlnesc înainte de slujbă, adesea într-o cameră separată și poartă haine festive.

Ei intră împreună în biserică, acompaniați de muzică de orgă sau de un imn al congregației.

Slujba începe apoi cu un cuvânt de bun venit din partea pastorului. Aceasta este urmată de un imn de deschidere, care este cântat împreună cu congregația. Acum este rândul lecturilor și al predicii. Se citesc pasaje din Biblie, care sunt adesea aliniate tematic cu semnificația confirmării.

Predica se adresează în special confirmaților și subliniază trecerea la vârsta adultă și responsabilitatea lor ca membri creștini ai congregației. Celor veniți la confirmare li se cere, de asemenea, să răspundă la întrebări despre credința lor. Acest lucru poate lua forma unei discuții despre catehism sau a unor răspunsuri individuale.

După ce s-a făcut acest lucru, confirmații recită împreună profesiunea de credință.

În multe congregații, binecuvântarea este urmată de celebrarea comuniunii, la care confirmații participă oficial pentru prima dată. Intercesiunile sunt adesea recitate chiar de către confirmați sau de familiile și nașii lor.

Slujba se încheie cu un imn final și o binecuvântare pentru întreaga congregație. După slujbă, confirmații părăsesc biserica împreună. Afară, ei sunt întâmpinați de membrii familiei, prieteni și membri ai congregației cu flori și felicitări.

După slujbă, are loc, de obicei, o recepție cu familia, fie în sala parohială, fie la un restaurant sau acasă. Aici confirmații sunt felicitați din nou și primesc cadouri.

Fostul președinte Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, nu vor avea bunurile puse sub sechestru, după ce Curtea de Apel Alba Iulia a respins definitiv cererea formulată de ANAF în numele statului român.

Instanța a decis, la începutul anului, că solicitarea de instituire a sechestrului asigurător este neîntemeiată, închizând astfel acest capitol al litigiului

Dosarul are legătură cu tentativa statului de a garanta recuperarea unor despăgubiri (de 1 milion de euro) pe care ANAF le solicită familiei Iohannis pentru lipsa de folosință a unei jumătăți dintr-un imobil situat în centrul Sibiului, imobil asupra căruia statul a câștigat dreptul de proprietate. Fiscul a cerut sechestrul motivând că foștii proprietari au refuzat plata voluntară a sumelor pretinse.

Atât statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, cât și soții Iohannis au atacat cu apel soluția iniţială a Tribunalului Sibiu. Curtea de Apel a admis ambele apeluri, însă doar pentru a corecta considerentele juridice ale primei instanțe, nu pentru a schimba rezultatul final: respingerea sechestrului.

Demersul ANAF face parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni prin care statul încearcă să recupereze bani considerați datorați pentru perioada în care familia Iohannis a folosit imobilul din Sibiu, pierdut ulterior în instanță.

În octombrie anul trecut, ANAF a preluat deja jumătate din clădire, după ce statul a devenit coproprietar printr-o moștenire vacantă, accesul fiind obținut inclusiv prin schimbarea yalei.

Chiar dacă sechestrul a fost respins definitiv, litigiile privind recuperarea efectivă a despăgubirilor continuă, ANAF având în derulare și alte acțiuni legate de cealaltă jumătate a imobilului și de sumele obținute din chirii.

Indexarea pensiilor revine în atenția publică, după noile declarații făcute de Sorin Grindeanu în contextul datelor privind execuția bugetară din primele trei luni ale anului 2026. Liderul social-democrat a sugerat că o majorare a pensiilor ar putea fi luată în calcul în a doua jumătate a anului, însă fără să ofere deocamdată un procent, o formulă de calcul sau un impact bugetar clar.

Subiectul este unul sensibil, mai ales după ce începutul anului 2026 a venit cu pensii menținute la nivelul lunii decembrie 2025. În același timp, bugetul public se află sub presiune, iar autoritățile încearcă să reducă deficitul fără să afecteze grav investițiile și veniturile populației.

Când ar putea fi indexate pensiile în 2026

Sorin Grindeanu a indicat că o eventuală indexare a pensiilor ar putea avea loc „în perioada următoare”, cel mai probabil în a doua jumătate a anului. Declarația lasă deschisă posibilitatea unei majorări, dar nu stabilește încă o dată exactă.

Pentru anul 2026, bugetul destinat pensiilor este estimat la 158 de miliarde de lei, o sumă importantă în arhitectura cheltuielilor publice. Orice indexare trebuie calculată cu atenție, pentru că are efect direct asupra bugetului de stat și asupra deficitului.

În același timp, autoritățile trebuie să decidă cum vor corela eventualele majorări cu alte măsuri deja aplicate, precum contribuția de sănătate pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei.

Ce măsuri au fost aplicate în 2026

Pentru a menține echilibrul sistemului public de pensii, în 2026 au fost luate mai multe decizii cu impact direct asupra pensionarilor. Pensiile au fost păstrate la nivelul lunii decembrie 2025, iar valoarea punctului de referință a rămas la 81 de lei.

De asemenea, unele beneficii acordate la momentul pensionării au fost eliminate sau ajustate, în cadrul efortului de control al cheltuielilor.

În plus, din august 2025 se aplică CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei. Contribuția este calculată doar pentru partea care trece de acest prag, însă măsura a provocat nemulțumiri în rândul pensionarilor vizați.

Deficitul bugetar, în scădere în primul trimestru

Datele privind execuția bugetară pentru primele trei luni ale anului 2026 arată o reducere a deficitului față de aceeași perioadă din 2025. Deficitul a ajuns la 21,09 miliarde de lei, adică aproximativ 1,03% din PIB.

Prin comparație, în primul trimestru din 2025, deficitul era de 43,66 miliarde de lei, respectiv aproximativ 2,28% din PIB. Diferența este importantă și arată o reducere de aproximativ 1,25 puncte procentuale din PIB.

La prima vedere, această evoluție poate părea pozitivă. Totuși, Sorin Grindeanu a atras atenția că modul în care s-a ajuns la această corecție ridică semne de întrebare.

Grindeanu critică reducerea investițiilor

Liderul social-democrat susține că reducerea deficitului nu ar fi venit neapărat dintr-o eficientizare reală a cheltuielilor, ci mai ales din diminuarea investițiilor. Potrivit acestuia, în primele trei luni din 2026 s-au făcut investiții mai mici cu 6,5 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului anterior.

În același timp, cheltuielile curente ale statului ar fi crescut cu 1,2 miliarde de lei. Din această perspectivă, Grindeanu consideră că reducerea deficitului poate fi înșelătoare dacă este obținută prin tăierea investițiilor, nu printr-o administrare mai bună a banilor publici.

El a comparat situația cu povestea lui Nastratin Hogea și a măgarului, sugerând că o reducere obținută prin sacrificarea unor cheltuieli esențiale poate avea efecte negative pe termen lung.

Discuții despre CASS și presiunile europene

În dezbatere a revenit și tema contribuției la sănătate pentru pensionarii cu venituri mai mari. Sorin Grindeanu a făcut trimitere la solicitările Comisiei Europene, care ar fi cerut introducerea contribuțiilor de sănătate pentru pensionarii cu venituri peste un anumit nivel.

Totuși, el a indicat că pot exista și excepții justificate social, menționând situații care țin de mame și de categorii vulnerabile, unde ar trebui aplicate măsuri de bun-simț.

Această discuție rămâne importantă deoarece pensionarii se uită nu doar la valoarea brută a pensiei, ci mai ales la suma netă pe care o primesc efectiv lună de lună.

Reduceri de taxe, doar dacă economia permite

Întrebat despre posibile reduceri de taxe, inclusiv TVA, Grindeanu a spus că astfel de decizii depind de nivelul de încredere din economie și de stabilitatea generală. În opinia sa, autoritățile trebuie să transmită semnale coerente, astfel încât populația și mediul privat să aibă curaj să consume, să investească și să planifice pe termen lung.

Reducerea taxelor poate sprijini consumul, dar poate pune presiune pe buget dacă nu este însoțită de creștere economică și de venituri stabile la stat. De aceea, deciziile fiscale din 2026 vor trebui cântărite atent.

Ce trebuie să urmărească pensionarii

Partea cea mai importantă pentru pensionari este că indexarea nu este exclusă în 2026. Dimpotrivă, declarațiile politice indică faptul că o decizie ar putea fi luată în a doua jumătate a anului.

Totuși, până la un anunț oficial, nu se știe procentul exact, data aplicării și formula de calcul. De asemenea, rămâne de văzut cum va fi armonizată eventuala indexare cu măsurile privind CASS și cu presiunea asupra deficitului bugetar.

Pentru moment, pensionarii trebuie să urmărească anunțurile oficiale privind bugetul, execuția bugetară și eventualele decizii guvernamentale din lunile următoare.

În final, mesajul transmis de Sorin Grindeanu indică o posibilă deschidere pentru majorarea pensiilor în a doua parte a anului 2026, dar și o avertizare privind modul în care statul își gestionează banii. Dacă deficitul scade prin tăierea investițiilor, efectul poate părea bun pe termen scurt, dar riscant pe termen lung.

Astfel, miza reală nu este doar dacă pensiile vor fi indexate, ci și cum va fi finanțată această măsură fără a dezechilibra bugetul și fără a sacrifica investițiile de care economia are nevoie.