Consultări la Cotroceni! Nicușor Dan ar urma să o nominalizeze pe Delia Velculescu ca prim-ministru. Ce propuneri au PSD, PNL și AUR – VEZI TOT

Întâlnirile cu partidele parlamentare au ca miză definirea unei majorități funcționale și a unui calendar de guvernare.

Ce se discută la Cotroceni
Formatul consultărilor presupune runde separate cu fiecare formațiune, în care se cântăresc atât numele de posibil premier, cât și liniile generale ale unui program de guvernare. Prioritățile anunțate în mod recurent de lideri politici vizează măsuri economice, echilibrul bugetar, investițiile publice și absorbția fondurilor europene. În acest context, varianta Delia Velculescu este prezentată ca o soluție de continuitate instituțională și stabilitate, capabilă să gestioneze dialogul cu mediul economic și partenerii internaționali.

Dincolo de portofoliile-cheie, discuțiile acoperă mecanismele de coordonare dintre Palatul Victoria și Parlament, ritmul reformelor în domenii sensibile (administrație, sănătate, energie) și modul de lucru în situații de criză. Liderii politici urmăresc să evite blocaje și să stabilească proceduri clare pentru adoptarea rapidă a măsurilor prioritare, asumându-și un set limitat de obiective pe termen scurt.

Cum se poziționează partidele
Formațiunile principale intră la consultări cu așteptări precise. PSD insistă, în mod tradițional, pe protecția veniturilor și pe continuitatea proiectelor sociale majore, corelate cu investiții în infrastructură. PNL mizează pe impuls pentru mediul de afaceri, digitalizare și modernizarea administrației, cu accent pe disciplină fiscală. La rândul său, AUR anunță condiții ferme privind suveranitatea decizională și revizuirea unor politici considerate împovărătoare pentru populație. Toate trei transmit, însă, că doresc un executiv funcțional, cu putere de implementare.

În privința numelui premierului, fiecare partid își rezervă dreptul de a propune alternative sau de a solicita garanții politice înainte de a-și declara sprijinul. Dinamica acestor negocieri depinde de compatibilitatea programelor și de distribuția portofoliilor, dar și de modul în care este calibrată relația dintre un potențial premier tehnocrat și liderii de partid.

Pentru a evita tensiuni prelungite, se discută un mecanism de monitorizare periodică a angajamentelor, cu rapoarte publice pe teme-cheie: investiții, absorbție de fonduri, reducerea birocrației și predictibilitate fiscală. O astfel de arhitectură politică ar permite ajustări rapide dacă apar devieri față de ținte.

În lipsa unui acord imediat, este posibil să urmeze runde suplimentare de discuții, menite să apropie pozițiile și să clarifice detaliile tehnice. Până la finalizarea acestor pași, atenția rămâne pe Palatul Cotroceni, unde se configurează echilibrul dintre criteriul de competență invocat pentru nominalizare și susținerea parlamentară necesară formării noului Cabinet.

Scandalul provocat de punctajul oferit de Republica Moldova României în finala Eurovision 2026 continuă să producă reacții la nivel înalt. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a intervenit public după controversa care a stârnit nemulțumire în rândul românilor, mai ales după ce juriul de la Chișinău a acordat reprezentantei României doar 3 puncte, în timp ce publicul moldovean i-a oferit punctajul maxim.

Situația a devenit cu atât mai tensionată cu cât, în urma reacțiilor apărute după finală, directorul general al Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, și-a anunțat demisia, asumându-și responsabilitatea pentru votul exprimat de juriul desemnat de instituția pe care o conducea.

Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României la Eurovision 2026, s-a bucurat de susținerea publicului din Republica Moldova, care i-a acordat 12 puncte. În schimb, cei șapte membri ai juriului moldovean au plasat România mult mai jos în clasament, rezultatul final fiind de doar 3 puncte din partea juriului de la Chișinău. Diferența uriașă dintre votul publicului și cel al specialiștilor a declanșat un val de comentarii și nemulțumiri, mai ales în contextul relației apropiate dintre România și Republica Moldova.

Aflată la Parlamentul European de la Strasbourg, Maia Sandu a fost întrebată de jurnaliști dacă acest episod ar putea afecta relațiile dintre cele două state. Președinta Republicii Moldova a transmis un mesaj ferm, subliniind că astfel de situații nu trebuie lăsate să umbrească legătura dintre români și moldoveni.

„Eu cred că nu trebuie să permitem ca ceva sau cineva să deterioreze relațiile dintre țările noastre și cred că este important că poporul Republicii Moldova a dat cea mai mare apreciere muzicienilor din România, deci asta este cel mai important. Și felicitări Alexandrei și lui Vlad”, a declarat Maia Sandu.

Prin acest mesaj, lidera de la Chișinău a încercat să mute atenția de la votul controversat al juriului către reacția publicului moldovean, care a arătat o susținere clară pentru România. Maia Sandu a ținut, de asemenea, să îi felicite atât pe Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României, cât și pe Vlad Sabajuc, cunoscut sub numele de scenă Satoshi, artistul care a reprezentat Republica Moldova în competiție.

Potrivit fișei de vot, membrii juriului moldovean au avut opinii foarte diferite în privința prestației României. Doi dintre jurați au clasat piesa Alexandrei Căpitănescu pe locurile 15 și 16 din cele 24 de țări participante, în timp ce alți doi membri ai juriului au apreciat mult mai bine momentul artistic, plasând România pe locurile 3 și 4.

După centralizarea voturilor, România a ajuns pe locul 8 în clasamentul final al juriului Republicii Moldova, ceea ce a dus la acordarea a numai 3 puncte. Primele poziții în preferințele juriului de la Chișinău au fost ocupate de Polonia, Israel și Grecia, un rezultat care a alimentat și mai mult discuțiile din spațiul public.

În urma scandalului, Vlad Țurcanu, directorul general al Teleradio-Moldova, a anunțat că demisionează. Acesta a explicat că, deși instituția s-a delimitat de deciziile juriului care a evaluat prestațiile artistice din finala Eurovision, votul exprimat rămâne o responsabilitate asumată de TRM și, în primul rând, de conducerea instituției.

„Vă anunţ despre decizia mea de a demisiona din funcţia de director general al companiei Teleradio-Moldova. Voi transmite o cerere în acest sens, aşa cum prevede legea, consiliului de supraveghere al TRM. Chiar dacă ne-am disociat de deciziile juriului desemnat să noteze prestaţiile artistice de la finala Eurovision, votul exprimat este responsabilitatea noastră şi, în primul rând, a mea, în calitate de conducător al instituţiei”, a transmis Vlad Țurcanu.

Acesta a precizat că gestul său are și o semnificație simbolică, dorind să arate că relațiile dintre Republica Moldova și România nu trebuie afectate de un vot dintr-o competiție muzicală. În același timp, Țurcanu a făcut referire și la Ucraina, explicând că poziția instituției nu trebuie interpretată prin prisma punctajelor acordate în concurs.

„Prin demisia mea, vreau să transmit un mesaj clar, şi anume că relaţiile de fraternitate pe care Republica Moldova le are cu România, precum şi recunoştinţa şi consideraţia noastră pentru Ucraina, pentru sacrificiul său zilnic, rămân nealterate. Atitudinea noastră faţă de Ucraina nu este de 0 puncte, iar sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste. În plus, nu îmi doresc ca activitatea TRM să fie afectată de reacţiile vehemente, deşi, uneori, îndreptăţite ale publicului pe această temă”, a mai declarat Vlad Țurcanu.

Scandalul de la Eurovision 2026 a depășit astfel zona strict muzicală și a ajuns într-un punct sensibil al relațiilor dintre România și Republica Moldova. Deși votul juriului a provocat nemulțumire, reacția publicului moldovean, care a acordat României punctajul maxim, a fost prezentată de Maia Sandu drept dovada cea mai importantă a apropierii dintre cele două popoare.