Germania taie ajutoarele sociale pentru români și bulgari. Sute de persoane au fost deja deportate – VEZI TOT
Autoritățile locale subliniază că fiecare caz este analizat separat, în funcție de statutul de muncă și de nivelul veniturilor declarate.
Măsuri mai stricte și tăieri de beneficii în mai multe orașe
Campania administrativă s-a concentrat pe orașe din Renania de Nord–Westfalia. În total, 1.181 de cetățeni din România și Bulgaria au fost vizați de decizii privind retragerea ajutoarelor sociale sau alte măsuri conexe. Cele mai multe dosare au apărut în Duisburg și Gelsenkirchen. În Duisburg au fost consemnate 556 de retrageri, iar în Gelsenkirchen încă 506. La Dortmund, autoritățile au aplicat măsuri similare în 116 cazuri, în timp ce la Hagen au fost raportate 3 situații.
Oficialii explică faptul că măsurile vizează exclusiv cazurile în care există suspiciuni sau constatări privind folosirea necorespunzătoare a sistemului de beneficii. Deciziile nu sunt automate: dosarele sunt evaluate punctual, iar instituțiile locale stabilesc dacă există drept de ședere, de muncă și de acces la sprijin financiar.
În paralel, trebuie reamintit că, în principiu, cetățenii din Uniunea Europeană au în Germania drepturi similare cu cele ale cetățenilor germani în materie de asistență socială, inclusiv atunci când lucrează cu timp parțial sau pe perioade limitate, iar veniturile sunt mai mici decât în cazul unui contract cu normă întreagă.
Praguri de muncă contestate și riscul de deportare
În practică, unele orașe aplică filtre suplimentare. La Gelsenkirchen, biroul de imigrare folosește o regulă strictă: persoanele care câștigă sub o treime din suma considerată necesară pentru cheltuielile de trai sunt excluse din sistemul de beneficii. În asemenea situații, titularul și, după caz, familia pot fi obligați să părăsească Germania. Instanțele au confirmat de mai multe ori legalitatea acestor demersuri.
În același registru, edilul orașului Hagen, Dennis Rehbein, a anunțat că va urmări mai atent cazurile în care raportul dintre orele lucrate și sprijinul social ridică semne de întrebare. El contestă pragul minimal de activitate profesională acceptat la nivel european — adesea interpretat ca fiind de 5,5 ore pe săptămână — considerându-l insuficient pentru a justifica menținerea integrală a beneficiilor:
„În prezent, regula UE este că oricine lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerat angajat și are dreptul la beneficii sociale. Acest prag este mult prea scăzut. O astfel de muncă poate aduce doar câteva sute de euro pe lună și asta conferă, legal, baza pentru a fi considerat angajat (și a avea, astfel, acces la beneficii sociale, n.r.)”, a explicat Rehbein.
Autoritățile locale mai arată că decuplarea de la plăți poate merge mână în mână cu revocarea dreptului de ședere și de muncă, atunci când se apreciază că persoana nu contribuie suficient prin activitate remunerată la acoperirea costurilor de trai. Aceste dosare sunt verificate și pe latura juridică, dat fiind că efectele pot include părăsirea teritoriului german.
La nivelul municipiului Hagen trăiesc aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, iar mai mult de jumătate figurează ca „clienți” ai centrului local pentru ocuparea forței de muncă. Potrivit administrației, această situație presupune cheltuieli anuale de circa zece milioane de euro din bugetul orașului. În același timp, reprezentanții municipalității admit că orașul are nevoie de imigranți pentru a acoperi anumite posturi, inclusiv în sectoare unde forța de muncă locală este greu de găsit.
Fostul om de afaceri spune că liniștea de acum vine la pachet cu multă singurătate, dar și cu speranța că își va revedea fiica în curând.
În timp ce trece printr-o perioadă dificilă, el recunoaște că relațiile cu oamenii din jur s-au rărit. Totuși, legătura cu Irina, fiica sa, rămâne pentru el cea mai importantă ancoră emoțională.
Legătura ruptă cu Monica Gabor și dorul de Irina
Columbeanu spune că nu mai există dialog cu fosta soție, Monica Gabor. Chiar și așa, subliniază că este mulțumit de modul în care a fost crescută Irina. Despre comunicarea cu Monica, el rezumă în câteva cuvinte:
„Cu Monica nu am mai vorbit…”
În schimb, relația cu Irina este activă, iar planurile lui se învârt în jurul revederii. Adolescenta devenită tânără adultă are 19 ani, locuiește la New York și urmează cursuri de medicină. Chiar dacă distanța e mare și el nu a mai văzut-o de aproape un an, speră într-o întâlnire anul acesta. Din azil, descrie cum decurge legătura tată–fiică:
„Sunt foarte bine, sunt ok! Sunt la azil. Am vorbit și cu Irina, mi-a zis că încearcă să vină să mă vadă. Vorbesc zilnic cu ea, mă ajută cu bani”
Drumul până în Statele Unite e, însă, peste puterile sale în acest moment. El mizează pe o vizită a fiicei în țară:
„Irina este acum la New York, mi-e cam departe să ajung la ea. O să văd ce face ea și dacă vine în România”
Dincolo de cuvinte, Irinel lasă să se vadă un amestec de resemnare și încredere: nu poate călători, dar alege să spere. Își organizează zilele în jurul apelurilor cu Irina și al grijilor curente, încercând să rămână prezent și lucid.
Viața la azil, sănătatea și refugiul în credință
Fostul milionar de la Izvorani a trecut brusc de la opulență la restricții: locuiește într-un azil, spune că prietenii sunt puțini, iar banii numărați. El insistă că își păstrează tonusul și că ia cu umor zvonurile care mai apar despre starea lui.
Un capitol nou, esențial pentru prezentul său, este credința. Columbeanu povestește că a ales să își reorienteze viața spirituală, vorbind despre o schimbare recentă și despre lectura zilnică a Bibliei:
„Sunt bine. Sunt ok. Eu iau în glumă aceste zvonuri pe care le mai aud câteodată! Nu îmi este teamă de moarte. Bunul Dumnezeu pe care l-am invitat destul de curând la volanul vieții mele știe întotdeauna ce face! Am trecut la baptism pentru că am ascultat un impuls intern…”
„Cred că e mai inteligent să îmi petrec timpul citind Biblia. Nu prea mai ies. Biblia după Ioan citesc și îmi place”
El spune că această rutină – rugăciune, lectură și liniște – l-a ajutat să găsească echilibru în mijlocul greutăților. În rarele ieșiri din azil, preferă drumul scurt, fără întâlniri mondene, iar restul zilei îl petrece cu gândurile sale și cu paginile Sfintei Scripturi.
În prezent, Irinel privește înainte cu răbdare. Spune că îl încurajează discuțiile zilnice cu Irina și speranța unei revederi, în timp ce își umple timpul cu citit și reflecție, departe de agitația de altădată.