ULTIMA ORĂ! Oana Țoiu atrage atenția asupra pericolului AMENINȚĂRILOR venite dinspre… – VEZI TOT

Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a transmis un avertisment important în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO, desfășurată la Helsingborg, în Suedia. Oficialul român a atras atenția că amenințările hibride, în special cele provenite dinspre Rusia, ar putea deveni tot mai numeroase și mai intense în spațiul aliat în perioada următoare.

Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, reuniunea a avut ca obiectiv pregătirea Summitului NATO de la Ankara, unde liderii statelor aliate urmează să discute despre punerea în aplicare a angajamentelor asumate la Haga, întărirea apărării colective și continuarea sprijinului acordat Ucrainei.

În intervenția sa, Oana Țoiu a subliniat importanța consolidării relației transatlantice și a unei contribuții europene mai consistente la securitatea comună. Ministrul interimar a afirmat că Summitul de la Ankara trebuie să transmită un mesaj clar de unitate, solidaritate și angajament comun în fața provocărilor de securitate.

„Summitul de la Ankara trebuie să reprezinte o reconfirmare a unității și solidarității transatlantice și a angajamentelor comune pentru consolidarea apărării colective și o descurajare eficientă, pe baza unei împărțiri echitabile a responsabilităților între statele membre”, a declarat Oana Țoiu.

Oficialul român a susținut necesitatea ca aliații europeni să își crească aportul la atingerea obiectivelor NATO și la consolidarea apărării Europei. În același timp, ea a prezentat prioritățile României privind modernizarea forțelor armate și dezvoltarea industriei naționale de apărare.

Potrivit MAE, discuțiile dintre miniștrii de externe s-au concentrat pe întărirea descurajării și apărării pe întreg Flancul estic al NATO, dar și pe majorarea cheltuielilor pentru apărare și pe dezvoltarea unei industrii de apărare transatlantice mai puternice.

România va găzdui un simpozion NATO dedicat amenințărilor hibride

În cadrul reuniunii, Oana Țoiu a reiterat importanța continuării sprijinului pentru Ucraina, subliniind că securitatea acestei țări este direct legată de stabilitatea întregului spațiu euroatlantic.

„Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euroatlantice”, a afirmat ministrul interimar de Externe.

Aceasta a pledat pentru reluarea eforturilor de pace, dar și pentru intensificarea presiunilor asupra Rusiei, astfel încât Moscova să fie determinată să revină la masa negocierilor.

Oana Țoiu a atras atenția și asupra efectelor războiului din Ucraina asupra regiunii Mării Negre, precum și asupra vulnerabilităților cu care se confruntă Republica Moldova în actualul context de securitate.

În acest cadru, oficialul român a anunțat că România va găzdui, în luna octombrie, la București, un simpozion aliat dedicat combaterii amenințărilor hibride. Evenimentul va reuni experți din toate statele membre NATO, cu scopul de a construi un răspuns comun la aceste riscuri.

„Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun, deoarece evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor”, a declarat Oana Țoiu.

Declarațiile ministrului interimar de Externe vin într-un moment în care NATO încearcă să își consolideze capacitatea de reacție în fața unor amenințări care nu se limitează la zona militară clasică. Atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare, presiunile economice, operațiunile de influență și tentativele de destabilizare internă sunt considerate componente ale războiului hibrid, iar statele aliate caută mecanisme mai eficiente pentru a le combate coordonat.

Ilie Bolojan a recunoscut public că Partidul Național Liberal poartă o parte din responsabilitatea pentru problemele politice și economice acumulate în România în ultimii ani, dar și pentru scăderea încrederii oamenilor în clasa politică. Liderul liberalilor a vorbit despre greșelile făcute de PNL, despre marile coaliții care nu au produs reformele promise și despre nevoia partidului de a-și clarifica direcția pentru viitor.

Declarațiile au fost făcute vineri, 22 mai 2026, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia împlinirii a 151 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal. În discursul său, Bolojan a admis că formațiunea pe care o conduce a contribuit, prin decizii și prin discurs public, la formarea unor percepții negative în rândul românilor.

Bolojan: „Și noi am contribuit”

Președintele PNL a spus că partidul nu poate evita o analiză sinceră a propriilor greșeli și că unele dintre deciziile luate în ultimii ani au alimentat neîncrederea publică.

„În discuțiile vorbitorilor s-a făcut o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în deciziile PNL din acești ani și cred că și noi, prin retorică, prin deciziile pe care le-am luat, pe de o parte, am contribuit la formarea acestor percepții uneori și am contribuit la percepția de neîncredere și, sigur, la situația în care am ajuns în anul trecut, la deficitele mari pe care le-a avut România și tot ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Ilie Bolojan.

Liderul liberal a atras atenția că România se confruntă cu probleme economice structurale serioase, care nu mai pot fi ignorate de nicio guvernare. În opinia sa, orice executiv care nu ține cont de aceste realități riscă să eșueze.

„Avem niște date economice care pun un diagnostic la problemele noastre structurale pe care nu le poți evita și orice fel de guvernare ar fi, dacă nu ține cont de aceste probleme, destul de grave, structurale, nu are nicio șansă să îndrepte lucrurile”, a afirmat acesta.

Critici la adresa marilor coaliții

Ilie Bolojan a vorbit și despre una dintre deciziile politice pe care le consideră greșite: formarea unor coaliții foarte largi, în care stânga și dreapta au guvernat împreună, fără să folosească această majoritate pentru reforme reale.

Potrivit liderului PNL, o coaliție cu sprijin parlamentar masiv ar fi trebuit să își asume măsuri curajoase și să corecteze problemele create de guvernele anterioare. În schimb, susține el, acest lucru nu s-a întâmplat.

„Când faci o coaliție de 60%, când aduci stânga cu dreapta într-o coaliție, s-ar prezuma că trebuie să faci ceva serios, să intervii asupra problemelor pe care tot guvernele le-au generat în anii trecuți, să le corectezi. Din păcate, n-am făcut acest lucru”, a spus Bolojan.

Acesta a explicat că lipsa reformelor a crescut frustrarea românilor și a împins o parte din electorat spre zona anti-sistem.

„Nu s-a inventat nicio corecție nicăieri fără să deranjezi pe cineva și dacă la final nu vrei să deranjezi pe nimeni, ajungi să-i deranjezi pe toți, pentru că nu vei face nimic. Și asta am făcut. Și atunci gândiți-vă că votul împotrivă s-a dus într-o zonă care vindea iluzii”, a declarat liderul liberalilor.

„Am tolerat un model de tip feudal”

Una dintre cele mai dure critici formulate de Ilie Bolojan a vizat modul în care au fost conduse multe instituții publice. Liderul PNL a spus că partidele au tolerat, în numeroase cazuri, un sistem de administrare bazat pe privilegii și control personal asupra instituțiilor.

„A treia eroare pe care partidele politice au făcut-o în această perioadă este că am tolerat ca administrarea instituțiilor, în multe locuri, să se bazeze pe un model de tip feudal, într-o formă de tip extractiv, în care instituția este a celui care este ales acolo sau numit acolo”, a afirmat Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, oamenii au observat că multe funcții publice au fost ocupate nu pentru a administra eficient, ci pentru avantaje și privilegii. Această percepție a dus la o ostilitate tot mai mare față de politicieni și față de partidele aflate la putere.

„Oamenii au văzut că mulți dintre cei care erau pe funcții se duceau acolo doar pentru anumite privilegii, nu pentru a administra zona respectivă cât mai bine posibil”, a mai spus liderul PNL.

Mesaj pentru viitorul PNL

Ilie Bolojan a transmis că PNL trebuie să își clarifice direcția doctrinară și să evite atât apropierea excesivă de USR, cât și dependența de PSD. În opinia sa, partidul trebuie să își regăsească identitatea și să nu mai accepte roluri secundare în combinații politice care îi afectează credibilitatea.

„Dacă ne clarificăm din punct de vedere doctrinar, ca să fim fără echivoc, dacă înțelegem că PNL nu va fi niciodată o clonă la USR și nici USR nu trebuie să fie o clonă a PNL, dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD, sub masca conservatorismului, atunci sunt convins că acest partid poate să obțină maxim posibil în condiții date, în 2028”, a declarat Ilie Bolojan.

Prin aceste declarații, liderul liberalilor a transmis unul dintre cele mai directe mesaje de autocritică din interiorul PNL din ultimii ani. Bolojan a recunoscut că partidul a greșit, că a participat la decizii care au afectat încrederea publică și că viitorul formațiunii depinde de capacitatea de a se reforma, de a-și asuma responsabilitatea și de a reveni la o direcție politică mai clară.