Ilie Bolojan, DECLARAȚIE care atrage atenția: „Am greșit” – VEZI TOT

Ilie Bolojan a recunoscut public că Partidul Național Liberal poartă o parte din responsabilitatea pentru problemele politice și economice acumulate în România în ultimii ani, dar și pentru scăderea încrederii oamenilor în clasa politică. Liderul liberalilor a vorbit despre greșelile făcute de PNL, despre marile coaliții care nu au produs reformele promise și despre nevoia partidului de a-și clarifica direcția pentru viitor.

Declarațiile au fost făcute vineri, 22 mai 2026, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia împlinirii a 151 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal. În discursul său, Bolojan a admis că formațiunea pe care o conduce a contribuit, prin decizii și prin discurs public, la formarea unor percepții negative în rândul românilor.

Bolojan: „Și noi am contribuit”

Președintele PNL a spus că partidul nu poate evita o analiză sinceră a propriilor greșeli și că unele dintre deciziile luate în ultimii ani au alimentat neîncrederea publică.

„În discuțiile vorbitorilor s-a făcut o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în deciziile PNL din acești ani și cred că și noi, prin retorică, prin deciziile pe care le-am luat, pe de o parte, am contribuit la formarea acestor percepții uneori și am contribuit la percepția de neîncredere și, sigur, la situația în care am ajuns în anul trecut, la deficitele mari pe care le-a avut România și tot ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Ilie Bolojan.

Liderul liberal a atras atenția că România se confruntă cu probleme economice structurale serioase, care nu mai pot fi ignorate de nicio guvernare. În opinia sa, orice executiv care nu ține cont de aceste realități riscă să eșueze.

„Avem niște date economice care pun un diagnostic la problemele noastre structurale pe care nu le poți evita și orice fel de guvernare ar fi, dacă nu ține cont de aceste probleme, destul de grave, structurale, nu are nicio șansă să îndrepte lucrurile”, a afirmat acesta.

Critici la adresa marilor coaliții

Ilie Bolojan a vorbit și despre una dintre deciziile politice pe care le consideră greșite: formarea unor coaliții foarte largi, în care stânga și dreapta au guvernat împreună, fără să folosească această majoritate pentru reforme reale.

Potrivit liderului PNL, o coaliție cu sprijin parlamentar masiv ar fi trebuit să își asume măsuri curajoase și să corecteze problemele create de guvernele anterioare. În schimb, susține el, acest lucru nu s-a întâmplat.

„Când faci o coaliție de 60%, când aduci stânga cu dreapta într-o coaliție, s-ar prezuma că trebuie să faci ceva serios, să intervii asupra problemelor pe care tot guvernele le-au generat în anii trecuți, să le corectezi. Din păcate, n-am făcut acest lucru”, a spus Bolojan.

Acesta a explicat că lipsa reformelor a crescut frustrarea românilor și a împins o parte din electorat spre zona anti-sistem.

„Nu s-a inventat nicio corecție nicăieri fără să deranjezi pe cineva și dacă la final nu vrei să deranjezi pe nimeni, ajungi să-i deranjezi pe toți, pentru că nu vei face nimic. Și asta am făcut. Și atunci gândiți-vă că votul împotrivă s-a dus într-o zonă care vindea iluzii”, a declarat liderul liberalilor.

„Am tolerat un model de tip feudal”

Una dintre cele mai dure critici formulate de Ilie Bolojan a vizat modul în care au fost conduse multe instituții publice. Liderul PNL a spus că partidele au tolerat, în numeroase cazuri, un sistem de administrare bazat pe privilegii și control personal asupra instituțiilor.

„A treia eroare pe care partidele politice au făcut-o în această perioadă este că am tolerat ca administrarea instituțiilor, în multe locuri, să se bazeze pe un model de tip feudal, într-o formă de tip extractiv, în care instituția este a celui care este ales acolo sau numit acolo”, a afirmat Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, oamenii au observat că multe funcții publice au fost ocupate nu pentru a administra eficient, ci pentru avantaje și privilegii. Această percepție a dus la o ostilitate tot mai mare față de politicieni și față de partidele aflate la putere.

„Oamenii au văzut că mulți dintre cei care erau pe funcții se duceau acolo doar pentru anumite privilegii, nu pentru a administra zona respectivă cât mai bine posibil”, a mai spus liderul PNL.

Mesaj pentru viitorul PNL

Ilie Bolojan a transmis că PNL trebuie să își clarifice direcția doctrinară și să evite atât apropierea excesivă de USR, cât și dependența de PSD. În opinia sa, partidul trebuie să își regăsească identitatea și să nu mai accepte roluri secundare în combinații politice care îi afectează credibilitatea.

„Dacă ne clarificăm din punct de vedere doctrinar, ca să fim fără echivoc, dacă înțelegem că PNL nu va fi niciodată o clonă la USR și nici USR nu trebuie să fie o clonă a PNL, dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD, sub masca conservatorismului, atunci sunt convins că acest partid poate să obțină maxim posibil în condiții date, în 2028”, a declarat Ilie Bolojan.

Prin aceste declarații, liderul liberalilor a transmis unul dintre cele mai directe mesaje de autocritică din interiorul PNL din ultimii ani. Bolojan a recunoscut că partidul a greșit, că a participat la decizii care au afectat încrederea publică și că viitorul formațiunii depinde de capacitatea de a se reforma, de a-și asuma responsabilitatea și de a reveni la o direcție politică mai clară.

Informațiile disponibile arată că plata pensiilor nu se oprește în luna iunie 2026, însă pot apărea mici decalaje în cazul pensionarilor care primesc banii prin Poșta Română. Întârzierile sunt legate de calendarul zilelor libere legale și de organizarea logistică a distribuirii numerarului, nu de modificarea drepturilor beneficiarilor.

În 2026, data de 1 iunie cade într-o zi de luni și coincide atât cu Ziua Copilului, cât și cu a doua zi de Rusalii. Ambele sunt zile libere legale, ceea ce înseamnă că multe instituții publice, unități bancare și oficii poștale funcționează după un program special sau își suspendă activitatea. Din acest motiv, distribuirea pensiilor la domiciliu poate începe mai târziu decât într-o lună obișnuită.

În mod normal, Poșta Română începe livrarea pensiilor în primele zile ale lunii. Pentru iunie 2026, primele plăți efective sunt așteptate să pornească după minivacanță, în intervalul 2–15 iunie 2026. În această perioadă, factorii poștali vor merge la domiciliul beneficiarilor conform graficelor interne stabilite pentru fiecare zonă.

Pensionarii care nu sunt găsiți acasă în momentul vizitei poștașului își vor putea ridica ulterior drepturile de la oficiile poștale, potrivit procedurilor obișnuite. De aceea, este recomandat ca beneficiarii să urmărească eventualele avize lăsate în cutia poștală și să aibă actul de identitate valabil la îndemână.

Pentru românii care locuiesc în străinătate și primesc pensie din sistemul public din România, transferurile sunt estimate în jurul datei de 20 iunie 2026. În aceste cazuri, pot exista mici variații în funcție de fluxurile internaționale de plată, de băncile implicate și de programul partenerilor externi.

Este important de subliniat că aceste modificări sunt strict administrative. Ele nu afectează cuantumul pensiei, nu anulează drepturile și nu schimbă modul de calcul. Plata aferentă lunii iunie se face conform legislației în vigoare, pentru fiecare beneficiar în parte.

Pensionarii care primesc pensia pe card sunt mai puțin afectați de zilele libere de la începutul lunii. Pentru această categorie, virarea sumelor este programată pe 12 iunie 2026, dată care cade într-o zi de vineri. Prin urmare, operațiunile bancare nu ar trebui să fie influențate de sărbătorile legale de la începutul lunii.

În ultimii ani, băncile au procesat rapid ordinele de plată transmise de Casa Națională de Pensii Publice. În multe situații, banii au devenit vizibili în cont încă din primele ore ale dimineții. Și pentru luna iunie 2026 este așteptată o desfășurare asemănătoare, cu disponibilizarea sumelor în aceeași zi de procesare.

Totuși, ora exactă la care pensia apare în cont poate diferi de la o bancă la alta. Beneficiarii care primesc banii pe card pot verifica soldul prin aplicația bancară, la bancomat sau direct la bancă, de preferat după ora la care instituția lor procesează de obicei intrările.

În prezent, aproximativ 2,5 milioane de pensionari din România primesc pensia direct pe card. Această variantă este tot mai folosită deoarece reduce dependența de programul poștal, de condițiile meteo sau de eventuale blocaje logistice.

Situații asemănătoare au mai existat și la începutul anului 2026. Atunci, zilele libere de Bobotează și Sfântul Ioan au dus la decalaje în distribuirea pensiilor prin Poșta Română, iar livrările au început abia pe 8 ianuarie, după încheierea perioadei de sărbători.

Pentru luna iunie, pensionarii care primesc banii prin poștă ar trebui să ia în calcul un mic decalaj la începutul lunii și să își planifice atent cheltuielile esențiale. Facturile, medicamentele și cumpărăturile de bază pot fi prioritizate până la sosirea poștașului sau până la ridicarea banilor de la oficiul poștal.

Programul operațional al subunităților poștale și ritmul de distribuire la domiciliu pot varia în funcție de localitate, numărul de beneficiari și organizarea internă. Cu toate acestea, pensiile aferente lunii iunie sunt planificate să ajungă integral în intervalele anunțate.

Pe scurt, pensionarii care primesc banii prin Poșta Română pot încasa pensia în perioada 2–15 iunie 2026, cei care primesc pe card au virarea programată pe 12 iunie 2026, iar beneficiarii din străinătate pot primi transferurile în jurul datei de 20 iunie. Plata nu este suspendată, ci doar adaptată la calendarul special al lunii.