BREAKING! Ilie Bolojan ar putea fi propus pentru funcția de… Vezi mai mult – VEZI TOT

Interpretarea vehiculată arată că o reînvestire a unui premier demis prin moțiune de cenzură poate fi admisă dacă sunt întrunite condiții stricte și dacă trece un interval de timp rezonabil între momentul demiterii și o eventuală nouă propunere.

Ce susține liderul deputaților PNL
Gabriel Andronache conturează un set de trei condiții esențiale fără de care scenariul unei noi desemnări pentru Ilie Bolojan nu poate fi susținut. Pe scurt, nu este vorba doar de procedură, ci de modul în care aceasta este folosită și de schimbarea reală a raporturilor de putere din Parlament.

1) Fără instrumentalizare politică: președintele nu ar trebui să reia aceeași nominalizare în mod repetat pentru a forța alegeri anticipate. Procedura nu poate fi transformată într-un mecanism de presiune pentru dizolvarea Legislativului.

2) O nouă majoritate parlamentară: sprijinul pentru viitorul cabinet trebuie să difere de formula care a precedat moțiunea de cenzură. În acest registru, liberalii au transmis că nu urmăresc refacerea colaborării cu PSD.

3) Timp rezonabil: o altă desemnare nu poate veni imediat după căderea Guvernului; este necesar un interval care să permită reconfigurarea reală a opțiunilor din Parlament.

Argumentația invocă jurisprudența Curții Constituționale din 2020, considerată relevantă pentru asemenea situații. Din această perspectivă, un fost premier ar putea fi propus din nou dacă sunt îndeplinite premisele legale și dacă există o schimbare credibilă în susținerea politică din Legislativ.

Totodată, liderul deputaților PNL apreciază că nu există impedimente constituționale pentru desemnarea președintelui PNL drept candidat la funcția de prim-ministru, atâta vreme cât sunt respectate criteriile amintite.

Context politic și pași posibili
După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, cabinetul condus de Ilie Bolojan funcționează ca executiv interimar, având atribuții limitate până la validarea unui nou guvern de către Parlament. Dacă negocierile se prelungesc, regimul de interimat continuă, iar premierul rămas în funcție asigură administrarea curentă până la învestirea unei noi echipe.

Miza centrală s-a mutat în Parlament, unde partidele tatonează formule pentru o majoritate de lucru capabilă să voteze atât programul de guvernare, cât și lista de miniștri. Pentru PNL, menținerea distanței față de PSD rămâne un reper declarat; rămâne de văzut dacă alte formațiuni sau grupuri parlamentare pot furniza voturile necesare pentru o învestitură.

Din punct de vedere juridic, posibilitatea de a repropune același lider depinde atât de interpretările Curții Constituționale, cât și de respectarea unui interval de timp „rezonabil” între moțiune și o nouă desemnare. Din punct de vedere politic, discuția se reduce la aritmetica Parlamentului: dacă se conturează o majoritate diferită de cea care a demis cabinetul, atunci varianta reînvestirii devine sustenabilă.

În culise, consultările se poartă intens în interiorul partidelor și în birourile parlamentare, dar și la Palatul Victoria. Se testează opțiuni, se numără voturi și se caută o formulă capabilă să treacă testul plenului: fie o nouă desemnare a lui Ilie Bolojan, fie o alternativă de guvernare, fie prelungirea discuțiilor până la cristalizarea unei susțineri stabile.

Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef român al Parchetului European, acuză un fost guvern bulgar de ilegalități în numirea procurorului care a reprezentat Bulgaria în cadrul instituției europene. Magistratul suspendat de Kovesi a fost găsit acum vinovat.

Procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi a perceput „presiuni” din partea guvernului bulgar în legătură cu numirea Teodorei Georgieva în funcția de procuror european al Bulgariei, scrie agenția Novinite, care preia un interviu acordat de Kovesi televiziunii bulgare bTV.

Remarcile vin pe fondul unei dispute instituționale în curs de desfășurare în jurul Teodorei Georgieva, supusă în prezent unor proceduri disciplinare în cadrul Parchetului European (EPPO). Procedurile au urmat apariției unor înregistrări scurse în mediul public care ar fi surprins o conversație între Georgieva și fostul anchetator Petyo Petrov, cunoscut sub numele de „Euro”, anchetat pentru trafic de influență în sistemul judiciar. Procesul intern s-a încheiat în februarie 2026, când judecătorii bulgari au găsit-o pe Georgieva vinovată de „abateri grave”.

La rândul său, procuroarea Georgieva a susținut că a fost supusă presiunilor și amenințărilor din partea unor înalți oficiali bulgari, inclusiv alți procurori și personalități politice. În declarațiile sale publice, ea a făcut referire la procurorul general interimar de atunci, Borislav Sarafov, la procurorul orașului Sofia, Emilina Rusinova, dar și la liderul partidului DPS, Delyan Peevski, condamnat deja pentru acuzații de corupție.

Laura Codruța Kovesi a legat cazul disciplinar de circumstanțele numirii inițiale a Teodorei Georgieva, în 2020. Ea a făcut referire la procesul național de selecție, unde Georgieva s-a clasat abia pe locul trei. Cu toate acestea, în urma modificărilor procedurii, Georgieva a fost numită în cele din urmă procuror european al Bulgariei în perioada celui de-al treilea guvern al lui Boyko Borissov, când Danail Kirilov era ministru al justiției.

Kovesi a declarat: „Acea înregistrare este legată de modul în care dna Georgieva a fost numită procuror european. În alte state membre, au fost numiți colegi care au fost clasați pe primul loc. Dar, sub presiunea guvernului de atunci din Bulgaria, clasamentul a fost modificat și ea a fost numită”.

Procuroarea din Bulgaria, cercetată disciplinar de două și găsită vinovată de toți procurorii europeni

Șefa EPPO a explicat că procedurile disciplinare au fost declanșate după ce înregistrările au ieșit la iveală în martie 2025. Georgieva nu neagă prezența sa în înregistrare, dar susține că aceasta a fost manipulată și scoasă din context, sugerând, de asemenea, că și procurorul orașului Sofia, Emilina Rusinova, a fost prezentă în timpul întâlnirii.

Kovesi a subliniat că procesul disciplinar a fost desfășurat intern și independent, implicând mai multe etape de revizuire. Potrivit acesteia, comisii compuse din procurori europeni din diferite state membre au examinat cazul, concluzia finală fiind susținută de o decizie unanimă a 24 de procurori, conform căreia conduita bulgăroaicei Teodora Georgieva a constituit încălcări grave.

„Aveți o decizie unanimă a 24 de procurori independenți din diferite state membre, care au ajuns la concluzia că încălcările au fost atât de grave încât am solicitat inițierea procedurii de concediere a acesteia”, a precizat Laura Codruța Kovesi.

Kovesi a confirmat, de asemenea, că aceasta a fost a doua procedură disciplinară deschisă împotriva Teodorei Georgieva, menționând că o astfel de situație este extrem de neobișnuită în cadrul structurii EPPO. Ea a subliniat că măsurile disciplinare nu au fost legate de vreo anchetă derulată de Georgieva în cadrul EPPO, inclusiv de cazul în curs de desfășurare referitor la posibila utilizare abuzivă a fondurilor UE pentru extinderea instalației de depozitare a gazelor Chiren.

Georgieva a susținut că acțiunea disciplinară împotriva sa este motivată politic și legată de activitatea ei în cadrul anchetelor sensibile. Kovesi, însă, a respins afirmația că presiunea externă a influențat anchetele EPPO, afirmând că au fost implementate garanții pentru a asigura independența. Ea a adăugat că dosarul Chiren este supravegheat de procurori din două state membre diferite ale UE.

În același timp, reacțiile politice din Bulgaria au urmat comentariilor șefului EPPO. Delyan Peevski, liderul DPS invocat de Kovesi, a respins acuzațiile împotriva sa, invocând declarațiile lui Kovesi ca o confirmare a faptului că nu există nicio anchetă activă în legătură cu cazul Chiren sau acuzații de presiune asupra Teodorei Georgieva.

Dosarul ”Opt pitici”: procurorii arestau oameni pentru a le fura afacerile

Georgieva a fost suspendată temporar din funcție în 2025, iar în 2026 autoritățile bulgare i-au oferit protecție în urma unor amenințări raportate la adresa vieții sale. Separat, parchetul bulgar a publicat mărturiile unor martori anonimi care o acuzau corupție, în timp ce procedurile interne anterioare nu au găsit nicio dovadă de infracțiuni legate de așa-numitul caz „Cei opt pitici”.

Cazul ”Cei opt pitici” este cel mai mare dosar de corupție din istoria modernă a Bulgariei, care vizează o amplă rețea națională formată din procurori și oameni de afaceri care arestau oameni pentru a le fura, pur și simplu, afacerile. Numele dosarului vine de la restaurantul ”Cei opt pitici” din Sofia, locul de întâlnire al liderilor rețelei criminale.

Laura Codruța Kovesi a încheiat prin a sublinia activitatea mai amplă a EPPO în Bulgaria, menționând că biroul a gestionat peste 260 de cazuri care implică presupuse daune de aproximativ 1,7 miliarde de euro, cu multiple rechizitorii depuse. Ea a adăugat despre cooperarea Parchetului European cu instituțiile naționale că a fost inegală în unele cazuri, dar a insistat ca operațiunile EPPO din Bulgaria să rămână active și eficiente.

De asemenea, ea a subliniat că toți procurorii EPPO trebuie să funcționeze independent și în cadrul procedurilor legale, indiferent de circumstanțele naționale sau de contextul politic.