România ar putea fi reorganizată radical: doar 12 județe, orașe cu minimum 10.000 de locuitori și comune de cel puțin 5.000 – VEZI TOT
Un proiect legislativ depus recent la Parlament propune una dintre cele mai ample reforme administrative din ultimele decenii. Dacă inițiativa va fi aprobată, structura administrativ-teritorială a României ar urma să fie redesenată fundamental: numărul județelor ar scădea de la 41, plus municipiul București, la doar 12, iar criteriile de încadrare pentru orașe și comune ar fi schimbate.
Documentul are la bază propunerea avansată de Camera de Comerț și Industrie a României și a fost transformat într-un proiect de lege de deputatul Tudor Benga. Inițiativa a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să intre în dezbatere legislativă.
Ce prevede proiectul de reformă
Potrivit textului propus, reorganizarea administrativă ar presupune:
- comasarea județelor existente în 12 unități teritoriale mai mari;
- stabilirea unui prag minim de 10.000 de locuitori pentru orașe;
- impunerea unui număr minim de 5.000 de locuitori pentru comune;
- redefinirea accesului la servicii publice în localitățile unde primăriile ar urma să fie comasate.
Deputatul Tudor Benga a explicat că proiectul urmărește trei direcții esențiale: reducerea fragmentării administrative, stabilirea unor criterii clare de populație și asigurarea unor servicii publice eficiente pentru cetățeni, chiar și în cazul dispariției unor primării prin comasare.
Un subiect sensibil evitat de clasa politică
Inițiatorul proiectului susține că reorganizarea administrativ-teritorială este un subiect evitat de ani buni, din cauza impactului politic pe care o astfel de reformă l-ar avea. În opinia sa, menținerea actualei structuri avantajează partidele mari, care își păstrează astfel influența la nivel local.
„Tocmai pentru că actuala coaliție evită dezbaterile serioase despre reformele majore ale statului, consider necesar ca aceste teme să fie aduse oficial în Parlament, pentru a vedea pozițiile tuturor actorilor instituționali implicați”, a transmis Tudor Benga.
El a subliniat că scopul principal al reformei este reducerea risipei bugetare, eficientizarea accesării fondurilor europene și crearea unor unități administrative capabile să se susțină financiar și să ofere servicii publice de calitate, fără dependență constantă de alocările guvernamentale.
Reorganizare după regiuni istorice
Proiectul prevede comasarea județelor în funcție de identitățile tradiționale ale marilor regiuni istorice, dar și ținând cont de realitățile economice și sociale actuale, precum mobilitatea populației și fluxurile comerciale și logistice.
Deputatul a anunțat că va reveni cu explicații detaliate privind criteriile de populație și modul de comasare a județelor, reiterând că România nu își poate atinge potențialul de dezvoltare fără o reformă profundă a statului, în care reorganizarea administrativ-teritorială joacă un rol-cheie.
Agricultorii din zonele necooperativizate ar putea primi pensie de la stat. Proiect de lege pentru repararea unei nedreptăți vechi de decenii
Mii de români care au lucrat în agricultură înainte de 1990, în zonele necooperativizate, ar putea fi integrați în sfârșit în sistemul public de pensii. Un proiect de lege depus în Senat la 27 noiembrie propune recunoașterea contribuțiilor plătite în baza legislației din perioada 1977–1990 și acordarea pensiei după reguli adaptate acestei categorii speciale.
Proiectul vizează agricultorii care, potrivit Legii nr. 5/1977, erau obligați să achite contribuții către stat, dar care după 1990 nu au mai fost recunoscuți ca asigurați, din cauza schimbărilor legislative. Mulți dintre ei, astăzi trecuți de 75 de ani, nu beneficiază de nicio formă de sprijin financiar, deși au contribuit ani la rând.
Inițiatorii semnalează că situația este una critică: aceste persoane nu se încadrează la ajutor social din cauza terenurilor pe care le dețin și nu pot primi nici alte forme de indemnizații, iar starea de sănătate nu le mai permite să lucreze.
Ce prevede proiectul depus în Parlament
Recunoașterea perioadei 1977–1992 ca stagiu de cotizare.
Acordarea dreptului la pensie cu un stagiu minim de 10 ani.
Simplificarea procedurilor administrative pentru obținerea documentelor necesare.
Scopul inițiativei este de a corecta un vid legislativ care a lăsat fără venituri o categorie de contribuabili obligați ai statului.
Avize și parcurs legislativ
Proiectul a primit aviz favorabil de la Consiliul Economic și Social, însă Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ. Consiliul Fiscal solicită date suplimentare pentru formularea unei poziții finale.
În continuare, inițiativa va fi analizată în comisiile de specialitate ale Senatului, iar votul final aparține Camerei Deputaților.